IMSP SR Causeni
home mail network
minister

Contacte


Cojocaru Alexandru     Director


mail: srcauseni@gmail.com


Telefon / Fax 

0(243) 26094

 

 


Vice-director Exari Valeriu 


 

Telefon: 0 (243) 26478

 

 



Responsabil de comunicare cu publicul și mass-media


Ion Arsenie Ciobanu

mail: iciobanu1998@gmail.com


Telefon:060001408


 


Registratura(Policlinica)

Telefon: 0(243)26921


 

Biroul de Informații

Telefon: 0(243) 267 21

 

Unitatea Primiri Urgențe   Telefon: 0(243)26489


 

Reanimare (ATI)

Telefon: 0 (243) 264 90

 

 

 

 

 

Informaţie despre Instituţie  Scurt istoric

Scurt istoric

                            IMSP  Spitalul Raional Căuşeni "Ana şi Alexandru"

 

                            Un secol de medicină organizat.

 

          Era în anul 1905. Timpuri relative liniştite pentru uitata gubernie a Basarabiei, departe pentru moment de focarele mari de război şi de cele revoluţionare cu uz terorist. Calea ferată construită de cîţiva ani, trecuse ca un brici peste păşunea comunală lăsînd un fel de nostalgie după cîmpia cîndva  întreagă.

Fruntaşii Căuşenilor, un tîrg pitit pe blîndele coline din partea dreaptă a  Botnei, încurcaţi rău în gînduri, aşteptau vizita anunţată de către madam Ana. Cucoana de origine franceză, nepoata generalului Mihail Ponse, încadrat după moda şi mundirul francez, în armata rusă, proprietatea a 3130 de destine din moşia Leuntea, intenţiona să-i roage pe  deţinătorii de pămînt din Căuşeni să cedeze două destine din păşunea întinsă pe partea stîngă a Botnei, între rîu şi rămăşiţele Valului lui Traian pentru a construi acolo un spital. 

         Madam Ana  Efremova confirmă reputaţia sa de femeie înţeleaptă şi blăgină. Le vorbi oamenilor despre nogatita durere pe care o aduc oamenilor bolile, despre posibilităţile nemaivăzute ale medicinei, promise că va cumpăra nişte aparate miraculoase.

          Degrabă în anul 1906, începu construcţia. Alte date le aflăm din raportul pe care  la făcut I.N.Băluţă, primul medic – şef al Spitalului, intitulat “ Descrierea spitalului de zemstvă din Căuşeni, unde sunt afirmate următoarele  :  “ Spitalul construit în sectorul Căuşeni cu cheltuiala “ d-lor Efremov şi a Zemstvei, a fost deschis la 10 ianuarie 1910. Ambulatoriu în cadrul spitalului a început să activeze ceva mai devreme şi anume de la 07 iulie 1909”.

Toţi cei, care aveau nevoie de îngrijiri medicale se duceau după ajutor la casa  boierului.

 

Se zice, că pe timpul Primului Război Mondial cucoana Ana a lucrat în spitalul din Căuşeni în calitate de simplă soră de caritate, îngrijind ostaşi răniţi. 

După venirea puterii bolşevice, una dintre primele jertve ale represiunilor staliniste trebuia să fie  familia Efremov. Averea ei urma să fie naţionalizată, iar Ana şi Alexandru să fie exilaţi în Siberia.

Lumea, însă a protestat  :” Nu  ? Aceasta este mama noastră şi îşi va sfîrşi veacul printer noi !”. Aşa s-a şi  întîmplat. Cucoana Ana a trăit în linişte şi pace  pînă la adînci bătrîneţe, iar după moarte,cu multă jale, a fost înmormîntată în parcul din preajma casei boereşti din satul Leuntea.

La raportul Conducerii teritoriale  de zemstvă Bender, care a decis să fie instalată pe  peretele clădirii o placă comemorativă- familia Efremov roagă cu toată hotărîrea să nu se execute, fiindcă aceasta ar atrage cheltuieli, lucru care nu ar corespunde dorinţei noastre. În privinţa denumirii pe care urmează să o poarte noul spital, noi rugăm să fie  păstrat numele pe care-l are Spitalul teritorial Căuşeni.         

      În Primul Război Mondial, de rind cu alte instituţii spitaliceşti, spitalul din Căuşeni mai era şi şcoală de pregătire a surorilor de caritate, reuşindu-se de rînd cu alte spitaluri, să fie pregătite în această perioadă 3000 de cadre calificate.

Ne sunt cunoscute numele felcerului  Anastasia Cuşnir şi al surorei de caritate în sala de  operaţii Eleonora Coleşevici.

       Spitalul dispunea de 30 de paturi:  15 în secţia pentru bărbaţi şi tot atîtea pentru femei  fiecare.

În anul 1912 ierau practicate primele operaţii de înlăturarea a apedicelui, amputări şi operaţii în cazuri de  peritonită. Pentru anihilarea durerilor se folosea cocaina – de la un gran pînă la o drahmă ( 1 gran = 0,0622 grame, 1 drahmă = 3,74 grame ).

Din documentele oficiale, aflăm că medical şef pînă în anul 1930 a fost I.N.Băluţă, apoi Ministerul Sănătăţii al trimite din Bucureşti în calitate de medic superior pe Grigore Ţurcanu, care s-a aflat în această funcţie pînă în anul 1937.

Prima asistentă medicală sefă a lucrat Elena Leonidovna Grişanova, anii de activitate 1946 -1971.

 Această femeie se afla tot timpul în spital, iera singură fiindcă în timpul  războiului îşi pierduse întreaga familie, ea însăşi mai să moară într-un lagăr german de concentrare. Nu  vroia să povestească despre aceasta. În munca sa cu personalul medical din subordine era foarte  exigentă. “ Totul pentru omul bolnav “ era devizia ei. Spitalul pe vremea acea era prevăzut pentru 30 paturi plasate în patru secţii, era foarte greu pentru asistentele medicale din sălile de operaţii.

Chirurgii se schimbau, iar asistenta Maria Topolniţchi era una şi zi şi noapte.

 

O filă aparte a lăsat a/şefă Maria Bondarenco, decorată cu” Insigna de Onoare”. Anii de activitate ca asistentă şefă 1971-1976,actele de primire la serviciu le-a semnat meducal şef  Naum Elkis, medici pe atunci activau în majoritatea lor evrei :

Grudzinschi, Bronea Barg, Estera Perelman,Ela Ţapovscaia,Grigrii Faerman. Una din adjuncţii medicului şef iera Valentina Sergheevna Malîşenco- foarte competentă, era capabilă să-l înlocuiască pe medicul şef, pe ginecolog, pe ftiziatru, rentghenolog şi în aselaş timp era foarte severă.

Îşi aminteşte, că era greu de lucrat din punct de vedere fizic, cît şi moral, dar, pe de altă  parte, era şi interesant, spitalul avea ansamblu artistic şi unul dintre cele mai bune coruri din raion.Active în viaţa culturală a spitalului ierau :   Cozlovschi Galina, Ştumpf Nadejda,Liuba Movila, Lidia Diduh, Kesterson Larisa.

Există şi azi careva din blocurile istorice ale acelui spital de odinioară.

Pe parcursul  anilor au fost construite un şir de blocuri noi, ultimul fiind dat în exploatare în anul 1980. Spitalul raional Căuşeni devine şi Judeţean cu 540 de paturi, inclusive 100 în teritoriul judeţului. În secţiile spitalului sunt prevăzute servicii medicale pe 23 de profiluri.

Viitorul este, că cele mai multe servicii  de sănătate într-un pachet minim, conform Raportului Mondial pentru dezvoltarea  populaţiei vor fi oferite de asistente medicale şi moaşe.